Oncești, Maramureș

Oncești
—  sat și reședință de comună  —
Biserica de lemn din Oncești
Biserica de lemn din Oncești
Oncești se află în România
Oncești
Oncești
Oncești (România)
Localizarea satului pe harta României
Oncești se află în Județul Maramureș
Oncești
Oncești
Oncești (Județul Maramureș)
Localizarea satului pe harta județului Maramureș
Coordonate: 47°50′53″N 23°58′54″E ({{PAGENAME}}) / 47.84806°N 23.98167°E

Țară România
Județ Maramureș
ComunăOncești

SIRUTA107341

Suprafață
 - Total20,65 km²

Populație (2021)
 - Total1.519 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal437037

Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Oncești este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.

Istoric

Așezare dacică atestată de cercetările arheologice efectuate în 1964-1965, conduse de H. Daicovici.

Prima atestare documentară: 1360 (possessio olachalis Waralia).[1]

Într-o diplomă emisă în 1469, regele magjiar Matia Corvinul recompensa cu unele drepturi pe maramureșenii din garda „sumanelor negre”, pentru vitejia dovedită în salavarea de la moarte a regelui în bătălia pierdută de la Baia, contra lui Ștefan cel Mare. Diploma menționa pe Coroi din Oncești (Maramureș) pe fiul acestuia Ioan, precum și pe Petru de Berbești, Simion fiul lui Pop de Uglea și Lupșa de Berbești.[2]

În anul 1467, Carol Coroi de Oncesti (din Maramureș) și fiul său Ioan, vor fi ridicați la rangul de baroni. În anul 1473, regele Matei Corvin îi numește într-un document pe fiii lui Ioan Caruli: fidelium nostrorum nobilium.[3] În documentele ulterioare ale timpului, urmașul lui Coroi, Johannis de Karol va fi menționat alături de soția lui Anna și de fiii săi, Johannis și Andree de Karol.[4]

Etimologie

Etimologia numelui localității: din n. grup oncești < n.fam. Oancea sau Vancea + suf. -ești.[5]

Vezi și

Note

  1. ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
  2. ^ Constantin Ioan Lazu, Maramureșul istoric -Editura Vicovia, pag.44, ISBN 978-973-1902-77-7
  3. ^ Victor Coroianu, Familii nobile din Transilvania: aristocratia rurală a Maramureșului și Făgărașului; Diplome și blazoane, Editura Gutinul, 2001, ISBN: 9739190790, 9789739190794
  4. ^ Ion Mihalyi de Apșa, Diplome maramureșene din secolele XIV-XV,doc.289, Sighet, 1900, p.498
  5. ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.

MM Acest articol despre o localitate din județul Maramureș este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.

v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Maramureș
Reședința
Baia Mare (123.738 loc.)
Stema judeţului Maramureş
Municipii
Sighetu Marmației (37.640 loc.)
Orașe

Baia Sprie (15.476 loc.) · Borșa (27.611 loc.) · Cavnic (4.976 loc.) · Dragomirești (3.213 loc.) · Săliștea de Sus (4.893 loc.) · Seini (8.987 loc.) · Șomcuta Mare (7.565 loc.) · Târgu Lăpuș (11.744 loc.) · Tăuții-Măgherăuș (7.136 loc.) · Ulmeni (7.270 loc.) · Vișeu de Sus (15.037 loc.)

Comune

Ardusat · Ariniș · Asuaju de Sus · Băița de sub Codru · Băiuț · Bârsana · Băsești · Bicaz · Bistra · Bocicoiu Mare · Bogdan Vodă · Boiu Mare · Botiza · Budești · Călinești · Câmpulung la Tisa · Cernești · Cicârlău · Coaș · Coltău · Copalnic-Mănăștur · Coroieni · Cupșeni · Desești · Dumbrăvița · Fărcașa · Gârdani · Giulești · Groși · Groșii Țibleșului · Ieud · Lăpuș · Leordina · Mireșu Mare · Moisei · Oarța de Jos · Ocna Șugatag · Oncești · Petrova · Poienile de sub Munte · Poienile Izei · Recea · Remetea Chioarului · Remeți · Repedea · Rona de Jos · Rona de Sus · Rozavlea · Ruscova · Sarasău · Satulung · Săcălășeni · Săcel · Sălsig · Săpânța · Strâmtura · Suciu de Sus · Șieu · Șișești · Vadu Izei · Valea Chioarului · Vima Mică · Vișeu de Jos

Sate
Sate din județul Maramureș